poliurie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLIURÍE, poliurii, s. f. Simptom clinic caracterizat prin eliminare de urină în cantitate mai mare decât cea normală. [
Pr.:
-li-u-] – Din
fr. polyurie.poliurie (Dicționar de neologisme, 1986)POLIURÍE s.f. Eliminare abundentă de urină. [Pron.
-li-u-, gen.
-iei. / < fr.
polyurie, cf. gr.
polys – mult,
ouron – urină].
poliurie (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLIURÍE s. f. secreție excesivă de urină. (< fr.
polyurie)
poliurie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)poliuríe (-li-u-) s. f.,
art. poliuría, g.-d. art. poliuríei; pl. poliuríi, art. poliuríile