polarograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLAROGRÁF, polarografe, s. n. Aparat pentru înregistrarea grafică sau fotografică a curbei curent-tensiune, utilizat în analiza electrochimică. – Din
fr. polarographe, germ. Polarograph, engl. polarograph.polarograf (Dicționar de neologisme, 1986)POLAROGRÁF s.n. Aparat pentru înregistrarea (foto)grafică a intensității curentului electric ce străbate o soluție. [< fr.
polarographe].
polarograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLAROGRÁF s. n. aparat folosit în polarografie. (< fr.
polarographe, germ.
Polarograph)
polarograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polarográf (-ro-graf) s. n.,
pl. polarográfe