polarizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLARIZATÓR, -OÁRE, polarizatori, -oare, adj. Care polarizează; polarizant. – Din
fr. polarisateur.polarizator (Dicționar de neologisme, 1986)POLARIZATÓR, -OÁRE adj. Care polarizează. [Cf. fr.
polarisateur].
polarizator (Dicționar de neologisme, 1986)POLARIZATÓR s.n. Polarizor. [< germ.
Polarisator].
polarizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polarizatór adj. m.,
pl. polarizatóri; f. sg. și
pl. polarizatoáre