polaroid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLAROÍD, polaroizi, s. m. 1. Polarizor confecționat sub formă de plăcuță sau de peliculă, utilizat pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile.
2. S. n. Aparat fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere, cu materiale fotosensibile speciale. – Din
fr. polaroïd.polaroid (Dicționar de neologisme, 1986)POLAROÍD s.n. 1. Foaie de celofan folosită pentru polarizarea luminii.
2. Procedeu fotografic care permite obținerea unei imagini pozitive într-un interval de timp scurt. ♦ Aparat fotografic construit pe baza acestui procedeu. [Pron.
-ro-id. / < fr.
polaroïde, engl.
polaroid – nume comercial].
polaroid (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLAROÍD I.
s. m. placă polarizoare utilizată pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile. II. s.n. procedeu fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere. ◊ aparat fotografic pe baza acestui procedeu. (< fr.
polaroïde)
polaroid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polaroíd s. m.,
pl. polaroízi