peregrinație(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PEREGRINÁȚIE,peregrinații, s. f. (Rar) Peregrinare. [Var.: peregrinațiúne s. f.] – Din lat. peregrinatio, -onis, fr. pérégrination.
peregrinație(Dicționar de neologisme, 1986) PEREGRINÁȚIEs.f. (Liv.) Peregrinare. [Gen. -iei, var. peregrinațiune s.f. / cf. lat. peregrinatio, fr. pérégrination].
peregrinație(Marele dicționar de neologisme, 2000) PEREGRINÁȚIEs. f. peregrinare. (< fr. pérégrination, lat. peregrinatio)
peregrinație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) peregrináție (rar) (-re-gri-, -ți-e) s. f., art. peregrináția(-ți-a), g.-d. art. peregrináției; pl. peregrináții, art. peregrináțiile(-ți-i-)