pendinte - explicat in DEX



pendinte (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENDÍNTE adj. invar. 1. Care este subordonat cuiva, care depinde de... 2. Care n-a fost încă soluționat, care urmează să fie rezolvat; (despre probleme în litigiu) care este în curs de cercetare, care așteaptă să fie judecat. – Din lat. pendens, -ntis, fr. pendant.

pendinte (Dicționar de neologisme, 1986)
PENDÍNTE adj. invar. 1. În curs de judecată; asupra căruia nu s-a luat o hotărâre. 2. Care depinde de, depinzând de. [< lat. pendens, cf. fr. pendant].

pendinte (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENDÍNTE adj. inv. 1. în curs de judecată; asupra căruia nu s-a luat o hotărâre. 2. subordonat cuiva, care depinde de... (< lat. pendens, -ntis, fr. pendant)

pendinte (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pendínte adj. invar.

pendinte (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENDÍNTE adj. invar. 1. Care este subordonat cuiva, care depinde de... 2. Care n-a fost încă soluționat, care urmează să fie rezolvat; (despre litigii) care se află în curs de soluționare în fața unui organ de jurisdicție. — Din lat. pendens, -ntis, fr. pendant.

Alte cuvinte din DEX

PENDEL PENDAR PENDANT « »PENDUL PENDULA PENDULAR