pendar - explicat in DEX



pendar (Dicționaru limbii românești, 1939)
pendár m. (ngr. pendári [scris pentári], d. pente, cincĭ). Mold. Vechĭ. Beșlic, gologan de cincĭ parale saŭ pĭesă de cincĭ leĭ vechĭ (Șăin. § 92, și Ĭorga, Negoț. 226). V. pitac 1.

Alte cuvinte din DEX

PENDANT PENATISECAT PENATIPARTIT « »PENDEL PENDINTE PENDUL