patrulater - explicat in DEX

patrulater (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PATRULATÉR, -Ă, patrulatere, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. – Din lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère (după patru).

patrulater (Dicționar de neologisme, 1986)
PATRULATÉR s.n. Poligon cu patru laturi; tetragon. [După lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère].

patrulater (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PATRULATÉR, -Ă I. adj. care are patru laturi. II. s. n. poligon cu patru laturi; tetragon. (după lat. quadrilaterus, fr. quatrulatère)

patrulater (Dicționaru limbii românești, 1939)
*patruláter, V. cŭadrilater.

patrulater (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
patrulatér (pa-tru-) s. n., pl. patrulatére

patrulater (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PATRULATÉR, -Ă, patrulatere, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. — Din lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère (după patru).