patrulea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÁTRULEA, PÁTRA num. ord. (De obicei cu valoare adjectivală; precedat de
art. „al”, „a”) Care se află între al treilea și al cincilea. –
Patru + le + a.patrulea (Dicționaru limbii românești, 1939)pátrulea (al), a pátra num. ordinal (
ea dift.). Care vine după al treilea:
rîndu al patrulea, clasa a patra.patrulea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pátrulea (al ~) (pa-tru-) num. m.,
f. a pátra; al IV-lea/al 4-lea, a IV-a/a 4-apatrulea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÁTRULEA, PÁTRA num. ord. (De obicei cu valoare adjectivală; precedat de
art. „al”, „a”) Care se află între al treilea și al cincilea. —
Patru +
le +
a.