particularizà - explicat in DEX

particulariza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARTICULARIZÁ, particularizez, vb. I. Refl. și tranz. fact. A deveni sau a face să devină particular (I 2); a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. – Din fr. particulariser.

particulariza (Dicționar de neologisme, 1986)
PARTICULARIZÁ vb. I. tr. și refl. 1. A spune (ceva) cu amănunte. 2. A restrânge la un singur caz. [< fr. particulariser, cf. lat. particularis].

particulariza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARTICULARIZÁ vb. tr., refl. 1. a spune (ceva) cu amănunte. 2. a restrânge la un singur caz, a individualiza. (< fr. particulariser)

particulariza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
particularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 particularizeáză

particulariza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARTICULARIZÁ, particularizez, vb. I. Refl. și tranz. fact. A deveni sau a face să devină particular (I 2); a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. — Din fr. particulariser.

particularizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
particularizà v. a face particular.