particularizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARTICULARIZÁNT, -Ă, particularizanți, -te, adj. (Rar) Care particularizează, individualizează. –
Particulariza +
suf. -ant.particularizant (Dicționar de neologisme, 1986)PARTICULARIZÁNT, -Ă adj. Care particularizează, individualizează. [Cf. fr.
particularisant].
particularizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARTICULARIZÁNT, -Ă adj. care particularizează. (< fr.
particularisant)
particularizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)particularizánt adj. m.,
pl. particularizánți; f. particularizántă, pl. particularizánteparticularizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARTICULARIZÁNT, -Ă, particularizanți, -te, adj. Care particularizează, individualizează. —
Particulariza +
suf. -ant.