pantofăreasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANTOFĂREÁSĂ, pantofărese, s. f. Soția pantofarului. –
Pantofar +
suf. -easă.pantofăreasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pantofăreásă (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. pantofărései; pl. pantofărésepantofăreasă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANTOFĂREÁSĂ, pantofărese, s. f. (Rar) Soția pantofarului. —
Pantofar +
suf. -
easă.