pantoclastie (Dicționar de neologisme, 1986)
PANTOCLASTÍE s.f. Manie de a distruge totul; mania distrugerii. [Gen. -iei. / cf. it. pantoclastia].
pantoclastie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANTOCLASTÍE s. f. mania de a distruge totul. (< it. pantoclastia)