paleografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALEOGRÁFIC, -Ă, paleografici, -ce, adj. Care ține de paleografie, privitor la paleografie. [
Pr.:
-le-o-] – Din
fr. paléographique.paleografic (Dicționar de neologisme, 1986)PALEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la paleografie. [< fr.
paléographique].
paleografic (Dicționaru limbii românești, 1939)*paleográfic, -ă adj. (d.
paleografie). Relativ la paleografie:
școală paleografică. Adv. Din punct de vedere paleografic.
paleografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paleográfic (-le-o-gra-) adj. m.,
pl. paleográfici; f. paleográfică, pl. paleográficepaleografic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)paleografic a. relativ la paleografie.
paleografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PALEOGRÁFIC, -Ă, paleografici, -ce, adj. Care ține de paleografie, privitor la paleografie. [
Pr.: -
le-o-] — Din
fr. paléographique.