orășenime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORĂȘENÍME s. f. (Rar) Locuitorii unui oraș, mulțime de locuitori ai unui oraș. –
Orășean +
suf. -ime.orășenime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)orășeníme s. f.,
g.-d. art. orășenímii