orăstică - explicat in DEX

orăstică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ORĂSTÍCĂ, orăstici, s. f. Numele a două plante erbacee din familia leguminoaselor, cu flori roșii-purpurii la început, apoi albastre; măzăriche neagră (Lathyrus niger și vernus). [Var.: orăștícă s. f.] – Et. nec.

orăstică (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
orăstícă (orăstíci), s. f. – Plantă leguminoasă (Orobus niger). – Var. orăștină, orășniță, oreșniță. Sb. orašiti „a produce rădăcini cu tuberculi”, cf. sb. orašica, din sl. orechu „nucă” (Tiktin).

orăstică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
orăstícă s. f., g.-d. art. orăstícii; pl. orăstíci

orăstică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
orăstică f. plantă din fam. leguminoaselor, devine neagră când se usucă (Orobus niger). [Cf. ristic].