ornamental (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORNAMENTÁL, -Ă, ornamentali, -e, adj. Care servește ca ornament, ca podoabă; decorativ. ◊
Plante ornamentale = grup de plante cultivate în parcuri, grădini sau locuințe în scopuri decorative. – Din
fr. ornemental.ornamental (Dicționar de neologisme, 1986)ORNAMENTÁL, -Ă adj. De podoabă, decorativ. ♦
Plante ornamentale = grup de plante cultivate în parcuri, grădini sau locuințe în scopuri decorative. [Cf. fr.
ornemental, it.
ornamentale].
ornamental (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORNAMENTÁL, -Ă adj. care servește ca ornament; decorativ. (< fr.
ornemental)
ornamental (Dicționaru limbii românești, 1939)*ornamentál, -ă adj. (fr.
ornemental). Relativ la ornamente:
stilu ornamental. Care servește saŭ poate servi ca ornament:
plante ornamentale.ornamental (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ornamentál adj. m.,
pl. ornamentáli; f. ornamentálă, pl. ornamentáleornamental (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ornamental a. ce poate servi de ornament.