ordinator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORDINATÓR, ordinatoare, s. n. Calculator numeric universal, compus dintr-un număr variabil de unități specializate și comandate de același program înregistrat, care permite efectuarea unor operații aritmetice și logice fără intervenția omului în timpul lucrului și rezolvă probleme de calcul științific, de gestiune a întreprinderilor comerciale sau industriale etc. ◊
Ordinator familial = computer familial. – Din
fr. ordinateur.ordinator (Dicționar de neologisme, 1986)ORDINATÓR s.n. Calculator electronic. [< fr.
ordinateur].
ordinator (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORDINATÓR s. n. calculator electronic cu memorie de mare capacitate și cu mijloace de calcul ultrarapide, putând rezolva probleme aritmetrice și logice complexe și lua decizii, prin folosirea unor programe înregistrate, adaptate anumitor circumstanțe. (< fr.
ordinateur)
ordinator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ordinatór s. n.,
pl. ordinatoáre