oră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊
Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas.
Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar.
Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas.
Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi;
p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊
Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊
Expr. La ora actuală = în momentul de față, în prezent.
2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva.
3. Lecție, curs. ◊
Expr. A lua (sau
a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [
Var.:
oáră s. f.] – Din
lat. hora, it. ora.oră (Dicționar de neologisme, 1986)ÓRĂ s.f. 1. Diviziune a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi; ceas.
2. Moment, timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva etc.).
3. Curs, lecție (de o oră). [< lat.
hora, cf. it.
ora, fr.
heure].
oră (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÓRĂ s. f. 1. diviziune a timpului, a 2
4-a parte dintr-o zi; ceas. 2. timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva). 3. curs, lecție (de o oră). (< it.
ora, lat.
hora)
oră (Dicționaru limbii românești, 1939)*óră f., pl.
e (lat.
hora. V.
oară). Ceas, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Timp, moment:
ora prînzuluĭ. Fig. Fam. A trece un neplăcut sfert de oră, a trece un moment critic, penibil, periculos.
oră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)óră s. f.,
g.-d. art. órei; pl. óre; abr. horă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)oră f. ceas.