opunția (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPÚNȚIA s. f. Gen de plante din familia cactaceelor, cărnoase, cu ramuri cilindrice sau turtite lateral, de formă ovală, cu spini așezați în smocuri, cu flori mari, albe, roșii sau galbene. (
Opuntia); plantă care face parte din acest gen. [
Pr.:
-ți -a] – Din
lat.,
fr. opuntia.opunția (Dicționar de neologisme, 1986)OPÚNȚIA s.f. (
Bot.) Plantă din familia cactaceelor, cu ramuri cilindrice sau turtite, de formă ovală și cu spini așezați în smocuri. [Pron.
-ți-a. / < fr.
opuntia].
opunția (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPÚNȚIA s. f. plantă din familia cactaceelor cu ramuri cilindrice sau turtite, de formă ovală și cu spini așezați în smocuri; limba soacrei. (< lat., fr.
opuntia)
opunția (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!opúnția (-ți-a) s. f.,
pl. opúnția