optimist - explicat in DEX

optimist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OPTIMÍST, -Ă, optimiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care manifestă optimism; care se bazează pe optimism, care denotă optimism. 2. S. m. și f. Persoană care manifestă optimism. – Din fr. optimiste.

optimist (Dicționar de neologisme, 1986)
OPTIMÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Om) care manifestă optimism. [< fr. optimiste].

optimist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OPTIMÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care manifestă optimism. (< fr. optimiste)

optimist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*optimíst, -ă s. (d. lat. óptimus, foarte bun). Adept al optimizmuluĭ [!], cel ce vede toate´n bine. Adj. Relativ la optimizm: opiniune optimistă.

optimist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
optimíst adj. m., s. m., pl. optimíști; adj. f., s. f. optimístă, pl. optimíste

optimist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
optimist a. ce ține de optimism: teorii optimiste. ║ m. cel ce iea toate de bune.