optimizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPTIMIZÁRE, optimizări, s. f. 1. Alegerea și aplicarea soluției (economice) optime (dintre mai multe posibile).
2. (
Mat.) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. –
Cf. fr. optimiser, optimisation.optimizare (Dicționar de neologisme, 1986)OPTIMIZÁRE s.f. Acțiunea de a optimiza și rezultatul ei. ♦ (
Mat.) Raționament sau calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. [<
optimiza].
optimizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPTIMIZÁRE s. f. acțiunea de a optimiza. ◊ ansamblu de lucrări de cercetare operațională care urmărește găsirea celei mai bune soluții pentru rezolvarea unei anumite probleme. ◊ (mat.) raționament, calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri ce corespund maximului unei funcții. (< optimiza)
optimizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)optimizáre s. f.,
g.-d. art. optimizắrii; pl. optimizắri