oportunitate - explicat in DEX

oportunitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OPORTUNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este oportun. – Din fr. opportunité, lat. opportunitas, -atis.

oportunitate (Dicționar de neologisme, 1986)
OPORTUNITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este oportun, potrivit, favorabil. 2. Oportunism (1). [Cf. fr. opportunité, lat. opportunitas].

oportunitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OPORTUNITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este oportun. ◊ ocazie fericită, prilej favorabil. 2. oportunism. (< fr. opportunité, lat. oportunitas)

oportunitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*oportunitáte f. (lat. op-potúnitas, -átis). Calitatea de a fi oportun: oportunitatea uneĭ măsurĭ.

oportunitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!oportunitáte s. f., g.-d. art. oportunitắții; (ocazii) pl. oportunitắți

oportunitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
oportunitate f. ocaziune favorabilă.