ootecă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OOTÉCĂ, ooteci, s. f. (
Entom.) Pungă în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. – Din
fr. oothèque.ootecă (Dicționar de neologisme, 1986)OOTÉCĂ s.f. (
Zool.) Loc în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. [< fr.
oothèque].
ootecă (Marele dicționar de neologisme, 2000)OOTÉCĂ s. f. 1. pungă în care sunt închise ouăle la unele insecte. 2. sporange al ferigilor. (< fr.
oothèque)