oospor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OOSPÓR, oospori, s. m. Oul criptogamelor, format în oogon după fecundație. – Din
fr. oospore.oospor (Dicționar de neologisme, 1986)OOSPÓR s.m. (
Bot.) Spor la alge și la ciuperci, format în oogon după fecundarea oosferei. [< fr.
oospore, cf. gr.
oon – ou,
sporos – sămânță].
oospor (Marele dicționar de neologisme, 2000)OOSPÓR s. m. spor la alge, ciuperci și protozoare, format în oogon după fecundarea oosferei. (< fr.
oospore)
oospor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!oospór (-os-por/-o-spor) s. n.,
pl. oospóri