oficină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OFICÍNĂ, oficine, s. f. (
Livr.) Laborator al unei farmacii, al unei instituții de cercetări, etc. ♦
Fig. Loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi. – Din
lat. officina, fr. officine.