obturație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBTURÁȚIE, obturații, s. f. Obturare. ♦ (
Med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ◊
Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. – Din
fr. obturation.