nesocoti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NESOCOTÍ, nesocotesc, vb. IV.
Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...;
spec. a încălca o lege, o dispoziție. –
Ne- +
socoti.nesocoti (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nesocotí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. nesocotésc, imperf. 3
sg. nesocoteá; conj. prez. 3
să nesocoteáscănesocotì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nesocotì v.
1. a nu ținea seamă de:
nesocotind ranele ce primeau NEGR.;
2. fig. a înfrunta:
a nesocoti primejdiile.