neprielnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPRIÉLNIC, -Ă, neprielnici, -ce, adj. Care nu este prielnic, favorabil pentru cineva sau pentru ceva; nefavorabil;
p. ext. potrivnic, ostil. [
Pr.:
-pri-el-] –
Ne- +
prielnic.neprielnic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepriélnic (ne-pri-el-) adj. m.,
pl. nepriélnici; f. nepriélnică, pl. nepriélnice