nepricepere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPRICÉPERE, nepriceperi, s. f. 1. Lipsă de iscusință, de îndemânare, de destoinicie, de competență; incapacitate.
2. Lipsă de înțelegere. –
Ne- +
pricepere.nepricepere (Dicționaru limbii românești, 1939)nepricépere f. Incapacitate, prostie.
nepricepere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepricépere (ne-pri-) s. f.,
g.-d. art. nepricéperii; pl. nepricéperinepricepere (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nepricepere f. incapacitate.