murătură - explicat in DEX

murătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MURĂTÚRĂ, murături, s. f. Legumă sau fruct fermentat, conservate în saramură sau în oțet. – Mura + suf. -ătură.

murătură (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
murătură, murături s. f. (peior.) 1. persoană antipatică. 2. om de nimic, om lipsit de orice calitate. 3. om lipsit de personalitate.

murătură (Dicționaru limbii românești, 1939)
murătúră f., pl. ĭ. Pl. Legume murate.

murătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
murătúră s. f., g.-d. art. murătúrii; pl. murătúri

murătură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
murătură f. 1. mură de legume (varză, castraveți); 2. legume înăcrite.