muntos - explicat in DEX

muntos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MUNTÓS, -OÁSĂ, muntoși, -oase, adj. Cu munți, format din munți, bogat în munți; de munte, al muntelui. – Munte + suf. -os.

muntos (Dicționaru limbii românești, 1939)
muntós, -oásă adj. (lat. montosus și montuosus). Plin de munțĭ: locurĭ muntoase.

muntos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
muntós adj. m., pl. muntóși; f. muntoásă, pl. muntoáse

muntos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
muntos a. plin de munți: țară muntoasă. [Lat. MONTUOSUS].