mojicos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOJICÓS, -OÁSĂ, mojicoși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Grosolan, vulgar; mojicesc. –
Mojic +
suf. -os.mojicos (Dicționaru limbii românești, 1939)mojicós, -oásă adj. (d.
mojic).
Fam. Țărănos, mitocănos, vulgar.
mojicos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mojicós (rar)
adj. m.,
pl. mojicóși; f. mojicoásă, pl. mojicoáse