menajer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e s. f.,
adj. 1. S. f. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. ♦ (Rar) Gospodină.
2. Adj. De menaj, privitor la menaj, de uz casnic. – Din
fr. ménagère.menajer (Dicționar de neologisme, 1986)MENAJÉR, -Ă adj. De menaj, pentru menaj. [Cf. fr.
ménager].
menajer (Marele dicționar de neologisme, 2000)MENAJÉR, -Ă I.
adj. referitor la gospodărie; de menaj. II. s. f. gospodină. ◊ femeie angajată să conducă gospodăria cuiva. (< fr.
ménager)
menajer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)menajér adj. m.,
pl. menajéri; f. menajéră, pl. menajére