lubricator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUBRICATÓR, lubricatoare, s. n. Dispozitiv de forma unui tub montat deasupra instalației de siguranță de la capul sondei, care servește la efectuarea operației de lubricare. – Din
germ. Lubrikator, fr. lubricateur.lubricator (Dicționar de neologisme, 1986)LUBRICATÓR s.n. Dispozitiv de forma unui tub montat la gura sondei, care servește la efectuarea operației de lubricare. [< fr.
lubricateur].
lubricator (Marele dicționar de neologisme, 2000)LUBRICATÓR s. n. tub montat la gura sondei, pentru lubricare. (< fr.
lubricateur)
lubricator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lubricatór (lu-bri-) s. n.,
pl. lubricatoárelubricator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUBRICATÓR, lubricatoare, s. n. Dispozitiv de forma unui tub montat deasupra instalației de siguranță de la capul sondei, care servește la efectuarea operației de lubricare. — Din
germ. Lubrikator, fr. lubricateur.