lubricare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUBRICÁRE, lubricări, s. f. Operație de introducere a unui lichid într-un sistem tehnic (sondă, conductă etc.) aflat sub presiune. –
Cf. lat. lubricare.lubricare (Dicționar de neologisme, 1986)LUBRICÁRE s.f. Introducere a unui lichid într-un sistem tehnic aflat sub presiune. [Cf. lat., it.
lubricare].
lubricare (Marele dicționar de neologisme, 2000)LUBRICÁRE s. f. introducere a unui lichid într-un sistem tehnic sub presiune. (< lat.
lubricare)
lubricare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lubricáre (lu-bri-) s. f.,
g.-d. art. lubricắrii; pl. lubricắrilubricare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUBRICÁRE, lubricări, s. f. Operație de introducere a unui lichid într-un sistem tehnic (sondă, conductă etc.) aflat sub presiune. —
Cf. lat. lubricare.