locuțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LOCUȚIÚNE, locuțiuni, s. f. Grup de cuvinte cu înțeles unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. ♦ (
Înv.) Expresie. [
Pr.:
-ți-u-. –
Var.: (
înv.)
locúție s. f.] – Din
fr. locution, lat. locutio, -onis.