locutor - explicat in DEX



locutor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LOCUTÓR, locutori, s. m. (Lingv.) Vorbitor. – Din fr. locuteur.

locutor (Dicționar de neologisme, 1986)
LOCUTÓR s.m. (Lingv.) Vorbitor (al unei limbi). ♦ Persoană care formulează un enunț. [< fr. locuteur].

locutor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LOCUTÓR s. m. cel care vorbește cu cineva; vorbitor; cel care emite o comunicare. (< fr. locuteur)

locutor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*locutór s. m., pl. locutóri

locutor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LOCUTÓR, locutori, s. m. (Lingv.) Vorbitor. — Din fr. locuteur.

Alte cuvinte din DEX

LOCUTIUNE LOCUTIE LOCUT « »LOCVACE LOCVACITATE LOD