lamentare - explicat in DEX

lamentare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LAMENTÁRE, lamentări, s. f. Acțiunea de a se lamenta și rezultatul ei; tânguire, văicăreală, lamentație. – V. lamenta.

lamentare (Dicționar de neologisme, 1986)
LAMENTÁRE s.f. Acțiunea de a se lamenta și rezultatul ei; lamentație, jeluire. [< lamenta].

lamentare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lamentáre s. f., g.-d. art. lamentắrii; pl. lamentắri

lamentare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lamentare f. plângere cu gemete și strigăte.

lamentare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LAMENTÁRE, lamentări, s. f. Acțiunea de a se lamenta și rezultatul ei; tânguire, văicăreală, lamentație. — V. lamenta.