labiodental - explicat in DEX

labiodental (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ◊ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. labiodentale.

labiodental (Dicționar de neologisme, 1986)
LABIODENTÁL, -Ă adj., s.f. (Sunet) la a cărui articulare participă buzele și dinții. [Pron. -bi-o-. / < fr. labiodental].

labiodental (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LABIODENTÁL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea buzei de jos de dinții incisivi superiori. (< fr. labiodental)

labiodental (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
labiodentál (-bi-o-) adj. m., pl. labiodentáli; f. labiodentálă, pl. labiodentále

labiodental (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ♦ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] — Din fr. labiodentale.