jăpcan - explicat in DEX

jăpcan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JĂPCÁN, jăpcani, s. m. (Rar) Om hrăpăreț, care jefuiește (2). – Japcă + suf. -an.

jăpcan (Dicționaru limbii românești, 1939)
jăpcán, -că s. (d. japcă). Sud. Fam. Mare jăfuitor, luător cu japca.

jăpcan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jăpcán (pop.) s. m., pl. jăpcáni

jăpcan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
jăpcan m. mare jăfuitor: curația țările de jâpcani și de oameni răi ISP.

jăpcan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JĂPCÁN, jăpcani, s. m. (Pop.) Om hrăpăreț, care jefuiește (2). — Japcă + suf. -an.