jab (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JAB, jaburi, s. n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [
Pr.:
geb]. – Din
engl. jab.jab (Dicționar de neologisme, 1986)JAB s.n. Lovitură scurtă, repetată la box cu vârful mănușii celei mai avansate; lovitură de ciocan. [Pron.
geb, pl.
-uri. / < engl.
jab].
jab (Marele dicționar de neologisme, 2000)JAB [GEB]
s. n. (box) lovitură de sus în jos, „de ciocan”, având ca țintă capul. (< engl.
jab)
jab (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)jab (angl.) [pron.
geb] s. n., pl.
jaburi [pron.
geburi]
jab (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)JABŁONSKI [jablónski],
Henryk (1909-2003), istoric și om politic comunist polonez. Președinte al Consiliului de Stat al R.P. Polone (șef al statului: 1972-1985). Contribuții privind istoria modernă națională („Autonomia poloneză în Ucraina”, „Importanța internațională a războaielor poloneze de eliberare națională din
sec. XVIII”).
M. coresp. al
Acad. Române (1965).
jab (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JAB, jaburi, s. n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [
Pr.:
geb]. — Din
engl. jab.