judecătoraș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUDECĂTORÁȘ, judecătorași, s. m. Diminutiv al lui
judecător; judecător obscur, fără însemnătate. –
Judecător +
suf. -aș.judecătoraș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)judecătoráș (
fam.)
s. m.,
pl. judecătoráșijudecătoraș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JUDECĂTORÁȘ, judecătorași, s. m. (
Fam.) Diminutiv al lui
judecător; judecător obscur, fără însemnătate. —
Judecător +
suf. -aș.