jucăuș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUCĂÚȘ, -Ă, jucăuși, -e, adj. 1. Căruia îi place să se joace. ♦ Căruia îi place să danseze.
2. Fig. Care se mișcă repede și capricios; vioi, neastâmpărat, zglobiu. –
Juca +
suf. -uș.