jinduială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) JINDUIÁLĂ,jinduieli, s. f. Jinduire. – Jindui + suf. -eală.
jinduială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) jinduiálă (dorință) s. f., g.-d. art. jinduiélii; pl. jinduiéli
jinduială(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) JINDUIÁLĂ,jinduieli, s. f. Jinduire. — Jindui + suf. -eală.