jărăgai (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JĂRĂGÁI, jărăgaiuri, s. n. (
Pop.)
1. Jar
1.
2. Senzație de arsură pe gât și pe esofag; jeg (
3). [
Var.: (
reg.)
jeregái s. n.] –
Et. nec.jărăgai (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)jărăgái (
pop.)
s. n.,
pl. jărăgáiurijărăgai (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JĂRĂGÁI, jărăgaiuri, s. n. (
Pop.)
1. Jar
1.
2. Senzație de arsură pe gât și pe esofag; jeg (
3). [
Var.: (
reg.)
jeregái s. n.] —
Et. nec.