izvodire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) IZVODÍRE,izvodiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei. – V. izvodi.
izvodire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) izvodíre (înv.) s. f., g.-d. art. izvodírii; pl. izvodíri
izvodire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) IZVODÍRE,izvodiri, s. f. (înv.) Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei. — V. izvodi.