istovi - explicat in DEX

istovi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ISTOVÍ, istovesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) obosi peste măsură, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse, a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. 2. Tranz. (Pop.) A sfârși, a termina, a epuiza. – Din istov.

istovi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
istoví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. istovésc, imperf. 3 sg. istoveá; conj. prez. 3 să istoveáscă

istovì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
istovì v. 1. a seca: plânse până i se istovi lacrimile POP.; 2. a seca de puteri; 3. a se sfârși, a muri: până ce se va istovi în închisoare ISP. [V. istov].

istovi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ISTOVÍ, istovesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) obosi peste măsură, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse, a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. 2. Tranz. (Pop.) A sfârși, a termina, a epuiza. — Din istov.