inventariere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INVENTARIÉRE, inventarieri, s. f. Acțiunea de
a inventaria și rezultatul ei. [
Pr.: -
ri-e-] –
V. inventaria.inventariere (Dicționar de neologisme, 1986)INVENTARIÉRE s.f. Operația de întocmire a unui inventar. [Pron.
-ri-e-. / <
inventaria].
inventariere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inventariére (-ri-e-) s. f.,
g.-d. art. inventariérii; pl. inventariériinventariere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INVENTARIÉRE, inventarieri, s. f. Acțiunea de
a inventaria și rezultatul ei. [
Pr.:
-ri-e-] —
V. inventaria.