inventare - explicat in DEX

inventare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INVENTÁRE, inventări, s. f. Acțiunea de a inventa și rezultatul ei; născocire, scornire. – V. inventa.

inventare (Dicționar de neologisme, 1986)
INVENTÁRE s.f. Acțiunea de a inventa. [< inventa].

inventare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
inventáre s. f., g.-d. art. inventắrii; pl. inventắri

inventare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
INVENTÁRE, inventări, s. f. Acțiunea de a inventa și rezultatul ei; născocire, scornire. — V. inventa.